Saturday, 8 November 2008

Berlin, Octombrie 2008


Acum doua saptamani am fost la Berlin cu Carmen si Cristina. Carmen si cu mine cu trenul (Amsterdam-Berlin 6.5 ore), Cristina cu avionul, din Copenhaga.
Prima bucurie: a trebuit sa schimbam trenul in Duisburg (am avut de asteptat o ora pentru schimbare). asa ca am iesit frumos din gara si am cautat o cafenea. Surpriza - se fuma! Asa ca, pentru prima oara dupa 1 iulie am baut frumos o cafea cu Carmen intr-un bar, la o tzigara.

Ajunse apoi in Berlin, prima impresie - gara centrala. Data in functiune acum citiva ani, aflata chiar in mijlocul orasului (mai putin de un km de Reichstag), gara are liniile pe doua etaje si un ditamai mall-ul. Cladirea e chiar impresionanta, daca te gindesti ca e doar o gara...

Am stat intr-un apartament de 3 camere pe linga poarta Brandenburg, in Berlinul de Est. Zidul trecea chiar pe la poarta inainte de '89, asa ca zona in care stateam noi acum putea foarte bine sa fi fost 'no-man's-land pe vremea aia. In orice caz, un bloc cu aspect 'romanesc' pe un bulevard ce parea teleportat din Bucuresti (un fel de bulevardul Decebal), de la Alba Iulia la Piata Muncii :) dar parca ceva mai ponosit. Per total, apartamentul a fost super ok, daca lasam la o parte faptul ca, daca pierdeam o pereche de chei (si aveam doua), ne costa 3000 (trei mii) de euro. Chestia asta am aflat-o insa cind ne-am cazat si nu prea mai aveam ce face. Asa ca trei zile am stat incontinuu cu stresul de a nu pierde cheile. Te simti destul de ciudat, de parca ai avea mereu 3000 de euro la tine si trebuie sa ai grija de ei.

Cea mai tare chestie a fost ca am gasit sa inchiriem biciclete cu GPS si ghid incorporat. Deci puteai sa te plimbi frumos cu bicla, uitandu-te pe harta electronica si, odata ajuns la un obiectiv turistic, sa pornesti ghidul sa iti povesteasca despre ce vezi. Mi s-a parut o idee geniala, intelegi mult mai multe din orash decit cu turul 'standard' cu autobuzul.

Eram curioasa sa vad Zidul, ce a mai ramas din el. Din fericire :) - nu prea a mai ramas nimic, doar vreo citiva metri. Neamtzul vinde acum bucatzele de zid in magazinele de suveniruri. Cea mai mica-mica bucatzica (cam cit o jumatate de bricheta) costa 8 euro!

In afara de asta, as fi vrut sa vad daca mai exista diferentze intre Berlinul de Est si cel de Vest, dupa atitia ani... As zice ca nu; sau, daca vrei sa le vezi chiar, nu se gasesc in centru, ci ar trebui sa mergi cu cineva care stie bine orashul sa te plimbe prin cartiere...

In rest, orashul e frumos - cam mare si aglomerat pentru gustul meu, dar frumos. Sunt zone cu monumente impunatoare, dar ceva mai incolo poti gasi stradutze "frantzuzeshti", cu case vechi, colorate, cafenele, baruri, magazine micutze si care nu mai au aerul acela de gri german pe care il vezi prin alte partzi. In plus, e extraordinar de ieftin (cel putin daca vii din Olanda).

Cu fumatul, alta poveste decit in Duisbug: treaba e ca la nemtzi legislatia anti-fumat difera de la un land la altul. In Berlin se poate fuma in barurile care au amenajate o camera speciala pentru fumatori sau in barurile foarte mici, care nu isi pot amenaja o astfel de camera. Acum citeva luni, in acestea din urma nu era permis, dar patronii au cistigat procesul cu statul german (invocind fatul ca legea anti-fumat ii va scoate din business) si acum ramane la latitudinea patronului sa zica daca barul este de fumatori sau nu. Pina una-alta, unul din trei germani fumeaza...

Una peste alta, weekend-ul a fost foarte reusit. Ce se mai poate vedea prin poze: cladirea Reichstag, poarta Brandenburg, Sony Center (mall & super-multiplex, locul unde se tzine Berlinada), Alexanderplatz, bulevardul Under den Linden (pe linga care am stat), simbata dimineatza mincind sushi si bind shampanie in mijlocul strazii :), o particica din ce a ramas din Zid, caciulile noi...

Sunday, 19 October 2008

Vacantza 2008 - Alsacia, Franta


Cel putin in perioada asta a anului, Alsacia e o frumusetze. Dealuri si dealuri pline de vie, soare (cit a fost soare), frumos. Si, bineinteles, must! (pardon, "le vin nouveau")
Venind din Elevtzia, in Frantza a ajuns chiar sa ni se para ieftin (dupa ce acum doi ani ni se paruse exorbitant). Sau poate bucatzica asta de tzara unde am fost acum chiar e mai ieftina (atunci am fost in Paris si in sud, aproape de Coasta de Azur, hm...)

In rest, nu prea am multe de zis. Am descoperit ca inca mai pot vorbi franceza (am vorbit aproape numai in franceza). Recomfortant sa fii din nou intr-un loc unde ii intelegi pe cei din jurul tau :) Trist insa sa te gindesti ca au fost nevoie de 7 ani de limba franceza facuta la scoala pentru a ajunge aici, si acum sunt abia in al doilea an de Dutch. Of. (Poze din Orbey, unde am stat, Kaysersberg si Colmar)

Saturday, 18 October 2008

Vacantza 2008 - Elvetzia



Zurich
Dupa experientza germana, am plecat la Zurich. Aici urma sa stam la un super hotel, 4 stele, 32 de etaje, piscina, sauna etc. la ultimul etaj, de unde se vede orashul de sus... ce mai! Pentru mine hotelul era marea atractie a vacantzei. Dupa parerea mea, Zurich e un orash plin de bancheri batrini, deci nu prea ma asteptam la mare lucru in rest. Dar...

Orashul e foarte frumos (case vechi, lacul, panorama orasului, se vede din poze... Are un cartier rezidential de oameni super-bogatzi, numai vile si padure... Tot acolo e si unul din cele mai scumpe & bune hoteluri din lume - apartamentul prezidentzial costa 15k de CHF / noapte. Multe magazine (am umblat pe celebra BahnhofStrasse, cea mai jmekera strada de shopping din Europa, dar de 70% din magazine nu prea te poti apropia - Prada, Louis Vutton etc.

In afara de asta, o gramada de baruri si restaurante. Am vazut citeva si noi, "cool" ca sa zic asa, genul celor facute noi in Constanta. O schimbare bine venita dupa ce atita vreme am vazut numai pub-urile mici si vechi din Amsterdam.

Neasteptat, in Elvetzia inca se fumeaza in baruri si restaurante! Unul din beneficiile de a nu fi in UE. Alte suprize: TVA-ul e aprox. 6.7%, impozitul pe salariu in jur de 10-11% (difera de la canton la canton). Nu e chiar un paradis fiscal (barurile sunt destul de scumpe, chiar venind din Olanda), dar oricum :)

Per total, orashul mi s-a parut misto, cosmopolit, ca sa zic asa. Cred e ca foarte frumos sa traiesti acolo (desi nu se prea poate merge pe bicicleta, e deal-vale...). Pentru al 7-lea an a fost desemnat orashul cu cea mai mare calitate a vietzii din Europa (Amsterdam e pe 9, Copenhaga pe 8, nici un orash englez sau francez nu apare in top...), deci presupun ca stiu ei ce stiu.

In Zurich trebuia sa stam 4 nopti, dar pina la urma am stat 6. Petit era atit de speriat ca urmatoarea destinatie va fi o noua statiune de pensionari ca a preferat sa mai ramana in Zurich. (Poze)

Lucerna
Si pentru ca tot am stat atit in Zurich, intr-una din zile am vizitat si Lucerna (e doar la o ora cu trenul). Din pacate, vremea a fost cam rea, in rest orashul foarte frumos. Toata Elvetzia mi s-a parut o continua "vedere" ca sa zic asa: super peisaje, su-per. (Poze)

Altdorf
Deci intr-un final ne-am indurat sa parasim Zurich-ul si ne-am dus pentru doua zile la Altdorf, capitala cantonului Uri. Capitala, vorba vine, e un sat cu vreo 4000 de oameni (tot cantonul are 35.000). Cu toate astea, nu ne-am plictisit (probabil pentru ca intr-un din zile am fost la Lugano, iar in cealalta ne-am tzinut de shopping :) ) (Poze)

Lugano
Cel-mai-frumos-care-este.
Deci ce poti sa vrei mai mult? Munte, lac, o frumusetze, se vorbeste italiana, curatzenie nemtzeasca (ok, aproape nemtzeasca), mancare buna, inghetzata extraordinar de buna.
Clar, cel mai frumos care este. Abia astept sa mai merg o data.
Plus ca poti sa iei o barca si intr-o ora esti in Italia, la Milano, poti sa faci shopping super-ieftin si apoi sa te intorci inapoi. De vis.(Poze)

Vacanta 2008 - Bad Herrenalb


In sfirsit, dupa doi ani de zile, am mers in vacantza! Doua saptamani, acelasi InterRail, alte destinatii. Am mers intai in Bad Herrenalb, o statiune pe linga Karlsruhe si Baden-Baden, in Padurea Neagra. De pe site-ul hotelului, totul parea bine si frumos (care si era). Atita ca statiunea era una de "tratament", deci plina ochi numai de mosi si babe :)
Din fericire pentru mine, piscina era super super misto (de pe geam se vedeau numai brazi) asa ca nu m-am stresat prea tare.

Petit insa s-a plicitisit ceva de groaza, dupa cum se poate vedea si in poze.

In una din zile am fost la Baden-Baden, alta viatza: oras mai mare, baruri, magazine, distractie, ziare in limbi straine si tot asa. Nu ne mai venea sa plecam inapoi. Destul de aiurea la nemtzi daca nu vorbesti germana: putina lume vorbeste o engleza decenta, din ziare nu poti intelege nimic, la TV, in afara de CNN si BBC totul e in germana... Asa ca excursia la Baden-Baden a fost ca o gura de aer proaspat - aveau Guardian, Time etc., aveai unde citi de criza financiara, nationalizarea Fortis si tot asa.

Ca sa ajungem la Bad Herrenalb, am luat trenul din Amsterdam pina in Karlsruhe, apoi un tramvai intre orase (S-Bahn) pina in Bad Herrenalb. Ce m-a surprins a fost gara din KA: nu am mai fost acolo de doi ani, si mi-o aminteam foarte dragutza & cocheta, cu o gramada de chestii de cumparat. Am constatat ca nu mai e chiar asa... The beauty is in the eye of the beholder, si frumusetzea unui loc e inerent comparata cu cea a celui din care vii.

Si inca ceva: cred ca olandezii sunt mai prietenosi (si decit nemtzii, si decit elvetzienii, si decit francezii). Radu crede ca e din cauza barierei de limba - din cauza ca germanii sau francezii nu prea vorbesc multa engleza, si e greu sa fii comunicativ intr-o limba atunci cind iti cautzi cuvintele; se prea poate... mie mi se pare ca nu sunt foarte prietenosi nici intre ei.

Tuesday, 12 August 2008

Copenhaga


Am fost si la Copenhaga weekend-ul trecut. Cristina Z. s-a mutat acolo in primavara si acum i-am intors vizita din Aprilie, impreuna cu Carmen. Excursia a fost foarte misto - girls on holiday :) ; a inceput cam prost, cu avionul nostru plecand cu intarziere de 1 ora si jumatate(exact cit dureaza zborul). In loc de 22:30 am ajuns in CPH la 00:00, cind nu mai era nici metrou nici nimic. Asa ca am luat un taxi in care a ajuns sa imi fie mai frica decit in avion, omul a mers cu 140-150 km/h...

Copenhaga mi-a facut o impresie ok: orasul e frumos, mare fara a fi aglomerat, cu multe spatii versio, canale, lacuri, mare, plaja. Din pacate, daca nu il ajuta vremea, devine deprimant. Daca e soare, e frumos, daca ploua (si a plouat!) te apuca asa tristetea; poate din cauza cladirilor cu aspect hamletian (multe cladiri din centru sunt construite pe la 1700+).

Am aflat multe chestii - ceea ce, avand in vedere ca nu prea stiu nimic despre tarile nordice, nici nu e de mirare. De exemplu, in 1815, danezii au tzinut cu Napoleon, impotriva englezilor, si au sfirsit prin a-si pierde toata flota; Norvegia a fost o parte a Danemarcei pina in secolul XX; daca intr-o statuie cal-calaretz (a unui rege etc.) calul are un picior ridicat inseamna ca respectivul calaret a fost ranit in batalie. Daca are doua picioare ridicate - a murit in batalie.

Am fost si in "orasul liber" Christiania, in fapt un cartier "hippie" in centru orasului, destul de misto, un fel de 2 mai fara plaja :) Ne-am plimbat, am stat cu Carmen la o terasa gen Piranha 2000, ne-am uitat la oamenii care vindeau droguri... (ilegale in Danemarca dar oarecum tolerate in Christiania; in Christiania nu exista politie).

Per total, super interesant, mi-ar placea sa ma mai duc pentru ca sunt foarte multe chestii de vazut/ facut. Dar e cam trist ca vine iarna si, drept urmare, noptile vor fi foarte lungi... Daca mai si ploua, nu prea e vreme de vacanta. Poze

Sunday, 3 August 2008

Tan in Amsterdam


Vizitele scurte, cele mai placute, zice romanul. Dar uite ca s-a putut si nu foarte scurta si placuta: Tan a stat aproape o saptamana si sper ca i-a placut. Mie mi-a placut :)
Am facut o gramada de chestii
- am fost la Edam (la muzeul brinzei)
- am fost la Volenadm si Marken (iara!!!)
- la shopping
- in Vondelpark
- in vizita la Kinga
- la restaurantul indian
- la ala francez si, nu in ultimul rind
- la concert la Leo (super misto concertul, a cintat batrinul - 73 de ani - 3 ore, si dupa astea 3 ore parea ca abia se incalzise; a fost foarte frumos, a prins o zi frumoasa cu o gramada de soare - concertul a fost in aer liber - si spre sfirsit, la Take this Walz, a plouat torential... Daca o sa cinte la fel si la Bucuresti, merita clar concertul).

Bineinteles ca iar am facut o gramada de poze, sa aiba fata amintire din vacanta :) .

O zi la Londra


Martea trecuta am fost o zi la Londra, pentru "afaceri", cum ar veni, respectiv pentru o sedintza la sediul OpenX, din nou despre bannere. Din fericire, sedintza nu a durat decit o ora (super eficienti englezii, nu am ce zice; in Amsterdam primul sfert de ora e numai: "mai vrea cineva ceva de baut? o cafea, o cola ? " si glume, abia dupa aia incepe discutia). In orice caz, la ora 1 eram deja scapati de sedintza, asa ca am luat turul Londrei (clasicul hop-on, hop-off cu croaziera pe Tamisa inclusa). Frumos.
A fost totusi obositor, pentru ca am zburat dimineatza (la 9) din Amsterdam, pina pe Heathrow, apoi seara am avut avionul de intoarcere la 9. Cu tot timpul petrecut in aeroport, avion, trenuri, foarte obositor.

Altfel, m-am convins ca nu mi-ar placea sa stau in Londra: super aglomerat, zgomot, trafic... Am vazut vreo 10 biciclisti sinucigasi, mergind printre double-deck-uri... in rest taxiuri, autobuze etc. Orasul e frumos pentru citeva zile de turism (National Gallery, Tate Modern etc. si niste beri), dar mai mult n-as putea. Poze!

Thursday, 10 July 2008

Back to blog sau blog back


N-am mai scris de doua luni, fanii au fost foarte tristi. N-am mai scris pentru ca s-au intamplat foarte multe chestii (a se vedea mai jos):

Casa


Ne-am luat casa !!! Toata procedura a durat cam doua luni, dar pe 20 mai am semnat actele si acum avem casa in buricul tirgului.

Concerte


Roger Waters
In mai am fost la un concert Roger Waters la Landgraaf, linga Maastricht. Concertul a fost absolut superb (cel mai misto la care am fost pina acum, omul (65 de ani) a cintat 3 ore. Poze aici.
Bon Jovi
Cristi Vrabete si Simona au venit la Amsterdam 3 zile in iunie, pentru concertul Bon Jovi. Cum aveau doua bilete in plus, au fost asa da draguti ca ne-au invitat si pe noi. Radu nu e mare fan, asa ca am fost cu Carmen. Nici eu nu sunt mare fan, dar concertul a fost foarte misto. S-a tinut la Ajax Arena (pe stadion) si a fost chiar in ziua meciului Olanda-Franta de la Europene. Din cauza asta, intai ne-am uitat la meci (acolo pe stadion, la monitoare), apoi, chiar la fluierul final, a intrat si Bon Jovi, in echipament olandez :) . Foarte frumos.
REM
La 15 ani, aveam poster pe perete. La 17, eram fan "Loosing My Religion" sau "Nightswimming". Asa ca am cumparat bilete pentru concertul de pe 2 iulie inca din februarie! Din pacate, nu a fost cine stie ce. Sau poate din cauza ca nu mai am poster...
Leonard Cohen
Asta e simbata. Maine vine Tan si simbata mergem ca fetele la concert, la batrinul Leo (73 de ani). Nu am poster, dar sper sa fie frumos.

Gata cu concertele. Altceva.

Musafiri


Cristina - Cristina Zgherea ne-a vizitat in aprilie (de ziua ei), sper ca i-a placut. Citeva poze
Anca si Radu - Anca si Radu Racaru au venit de Paste, poze din eternele Volendam si Marken, Paste si Ziua Reginei aici.
Parintii lui Petit - Parintii lui Radu au fost in iunie, primii musafiri ai noii case. Ceva poze facute de ei aici.
Tan - Tan vine maine.
Gata si musafirii.

Excursii


Romania - Am fost in RO la inceputul lui iunie; pretextul: intalnirea de 10 ani de la terminarea liceului. A fost foarte frumos, mi-a placut. E ciudat sa vezi oameni pe care nu i-ai mai vazut de chiar 10 ani, si sa constantam impreuna cum "ne-am facut cu totii oameni". Majoritatea casatoriti, multi cu copii, simpatici, realizati. Mi-era teama ca o sa fie o parada de masini si fitze, dar, din fericire nu a fost nici pe departe asa. Mi-ar placea sa se intample mai des.
Despre Romania - constat (cu oarece regret) ca incerc sa stau din ce in ce mai putin in Bucuresti. Ma oboseste si ma enerveaza si, cind vad ca fac pe drum o ora ca sa stau la suc cu cineva jumatate de ora, ma ia durerea de cap.
Hoorn - Cind au venit parintii lui Radu, am fost cu ei pina la Hoorn, un orasel mic ceva mai in nord. Foarte dragut si destul de ne-turistic.
Koln - Vinerea trecuta am fost cu eBuddy (cu Ed si Nadine de fapt) la Koln, la un seminar OpenX. Distractia de pe lume, doua fete, saracul Ed pe post de sofer, cu Mini Cooper-ul lui Paulo (cel mai simpatic dintre ownerii eBuddy). Bineinteles ca numai de seminar nu ne-a ars. Am vazut Domul, centrul orasului, am mancat wurst si am venit frumos inapoi acasa. Am fost si cam la jumatate de seminar...Poze

Sunday, 11 May 2008

Keukenhof


Pe 1 mai au venit parintii lui Carmen in Amsterdam si simbata trecuta am fost impreuna cu ei sa vedem gradinile de la Keukenhof (cel mai mare parc de flori din lume ? ).
Drumul mi s-a parut foarte lung si obositor: 40 de minute cu trenul pina in Leiden, apoi se ia un autobuz, inca vreo jumatate de ora. Asta ar fi fost OK, daca la autobuz nu ar fi fost o coada imensa de oameni (am stat cam jumatate de ora, ca sa luam cam a sasea masina). Plin de turisti, foarte multi romani.
Gradina, frumoasa, dar parca nu merita un drum de doua ore... Plus ca la intoarcere, aceeasi poveste, coada la autobuz. Ma mir ca nu s-au straduit sa se organizeze mai bine.
Poze cu gradina aici.
Am vazut o gramada de lalele, toate soiurile si culorile; au facut si unele imens de mari (floarea e cit o palarie de copil, nu exagerez...nu vad care e frumusetzea, mie mi s-au parut ca niste "pui americani").

100 de viori

Acum vreo luna de zile am fost la concertul orchestrei 100 violins - o orchestra de viori si tambal, instrumentistii fiind tigani unguri. Asa ca m-am dus cu Kinga :) sa ne bucuram impreuna de radacinile noastre est-europene.
A fost foarte frumos, au cintat si multa muzica romaneasca. La "Ciorcirlia" sala s-a ridicat in picioare.
Pe moment mi-a placut foarte mult. Citeva zile mai tirziu insa i-am cautat pe net si am gasit citeva inregistrari pe You Tube (de exemplu aici). Si mi-am dat seama ca toate concertele sunt exact la fel... cumva, daca ai vazut unul, le-ai vazut pe toate. Oamenii cinta fara partituri, deci cred ca repertoriul e fix-fix. Cam ciudat.

Sunday, 6 April 2008

Weekend Optiver


Pe 28-30 martie a fost weekend-ul Optiver (compania la care lucreaza Petit). E un weekend oferit anual de companie angajatilor (impreuna cu partenerul).
Anul asta weekendul a fost organizat la Maastricht cu sloganul "Enjoy to compete"; am plecat vineri seara din Amsterdam cu trenul (au inchiriat niste vagoane speciale de tren, in care s-a mancat, s-a baut si s-a putut fuma in voie). Am ajuns acolo pe la 10 noaptea, si atunci petrecerea abia ar fi trebuit sa inceapa. Din pacate noi eram foarte obositi dupa toate aventurile cu cautarea apartamentului, asa ca am zis pas.
A doua zi ne-au dus cu autocarul la Landgraaf, unde exista o pirtie artificlala de ski. Ziua a fost gindita ca o competitie intre cei aproximativ 250 de oameni care eram acolo: am fost impartiti in mai multe grupe de aproximativ 20 de persoane si am jucat un fel de poker (3 ore) apoi lunch, apoi "sporturi de iarna". La partea cu "sporturi de iarna" Radu si cu mine am chiulit din nou, pentru ca nici unul nu ne pricepem nici la ski nici la snowboard. Plus ca afara era foarte frumos, pacat sa stai inchis intr-o sala. La poker-ul de dimineatza, cum era de asteptat, am pierdut tot. Nu (numai) din cauza asta, echipa noastra s-a clasat ultima...
Seara a fost petrecerea. Pentru cine nu stie, olandezii au si ei un munte ! Ma rog, nu e chiar munte (323m inaltime), dar fiind cel mai inalt punct al tzarii, ar fi fost urit sa ii spuna deal. Ne-au dus deci acolo, iar cina a fost intr-o pestera amenajata ca restaurant. Aici a fost intr-adevar frumos - decorul foarte interesant, in pestera, mancarea diversa si misto, in fine, foarte frumos.
In ultima zi am avut in sfirsit timp sa vad ceva din oras; e foarte mic! Nu stiu dece, aveam impresia ca e ceva gen 500.000 de locuitori, cind colo, 118.000 ... M-am plimbat o jumatate de ora cu bicicleta prin centru si gata, s-a terminat distractia. Frumusel oras, dar foarte mic (POZE)

Pastele lor


Pe 23 Aprilie a fost Pastele catolic. Anul asta nu am mai avut bafta sa cada odata cu al nostru... In weekend-ul respectiv Kinga a avut musafiri (mama ei impreuna cu o prietena), asa ca AlexP & Carmen ne-au poftit la cina (pe noi si pe ele). La unguri (ca si la olandezi) se pare ca treaba cu ouale de Paste nu e asa de importanta. Asa ca am mancat mancare asiatica.(POZE)

De Pastele nostru, vom avea musafiri - Anca si cu Radu (pentru mama: martorul cu sotia) - si sper sa reusesc sa vopsesc eu oua. Pastele fara oua e ciudat.

Saturday, 15 March 2008

Ne dati sau nu ne dati ?

Din mai anul trecut stam cu chirie. Contractul e pe un an si putem sa il prelungim. Dar multa luma (de la servici, de exemplu) mi-a zis ca e mai rentabil sa cumperi un apartament decit sa il inchiriezi. De ce ? Pentru ca, pentru un apartament de aceeasi valoare pe piata, platesti mai putin rata la banca decit chiria,

Buuun, deci hai sa vedem daca ne putem lua ceva. Am inceput sa intreb in dreapta si in stinga "cum se face" - voila:
1. Trebuie sa vezi daca si citi bani poti lua de la banca
2. Cauti casa
3. Gasit casa, semnezi contractul de vinzare - cumparare
4. Din momentul semnarii contractului, ai 3 saptamani ca sa gasesti finantare; daca nu o gasesti (aduci doua scrisori de refuz de la banci) contractul de la punctul 3 e lovit de nulitate. STOP.
5. Daca gasesti (banca e ok sa te imprumute, se face evaluarea casei, totul e ok etc.) se vireaza banii, casa e a ta. STOP.

Deci am inceput cu punctul 1 - ne dati sau nu ne dati. Si atunci am inceput sa inteleg SISTEMUL :)

Sistemul e asa:
Tu te poti duce direct la banca, sa discuti despre imprumut, banca iti face o oferta (sau nu). In principiu orice cetatean olandez (sau cetatean UE) poate lua ipoteca daca are contract de munca pe perioada nedeterminata. Noi avem - si eu si Petit - dar nu suntem olandezi. Si, mai mult decit atit, suntem romani. Asa cum era de asteptat, desi deja de 1 an in UE, romanii si bulgarii sunt speciali. Speciali pentru ca sunt "abia intrati", pentru ca au inca nevoie de permis de munca, pentru ca reprezinta un factor de risc pentru banci.
In afara de optinuea de a te duce la banca, poti sa te duci la un Mortgage Advisor (consultant ipotecar). Astea sunt companii care fac bani in felul urmator: tu te duci la ei, zici vreau ipoteca. Omul se uita la situatia ta (virsta, salariu etc.) si iti face un calcul cam cit te-ar costa ipoteca; iti explica si tipurile de rambursare, asigurarile, comisioanele - cam ce ar trebui sa stii. Apoi, in momentul in care tu gasesti casa, respectivul "culege" oferte de la banci si ti le prezinta. avantajul e ca, in loc sa alergi tu pe la 10 banci pentru cea mai convenabila oferta, ti le arata el. In principiu, companiile astea iti ofera o dobinda ceva mai mica decit banca in sine. Buuun. totul bine si frumos, cu observatia ca acest consultant nu e platit de tine. Tu nu dai nici un ban pentru toata distractia asta cu calculul, cu ofertele etc. Ei isi iau banii de la banca cu care in final tu faci contract. Deci, o recomandare facuta de un astfel de consultant nu trebuie luata ca fiind cel mai bun lucru pentru tine, neaparat, pentru ca si omul ala trebuie sa faca cel mai bun profit pentru el :)
Si atunci ? Simplu, mergem la mai multi consultanti, si in final alegem cea mai convenabila oferta.Sau nu e chiar atit de simplu...

Prima mea intrebare era insa daca ne da. Romani, doar de un an aici, fara gramada de bani in banca - avem, se pare, un grad de risc ridicat. Dar cica ne da :) ! 3 din 4 companii au zis ca 100% luam, sa trecem linistiti la punctul 2.

Sa mai zic ceva: daca un apartament costa 100 de lei, costul de cumparare e 110 lei (10% in plus reprezinta taxa la stat, notarul, comisionul bancii). Bancile olandeze acorda, la o casa de 100 de lei, un imprumut de maxim 125 lei (100 lei casa, 10 lei taxe, restul daca vrei sa renovezi etc.). Totul e ok cita vreme platesti rata.
Toate ipotecile de fac pe 30 de ani (nu mai explic de ce. e complicat).
Acuma, daca cumva nu platesti, banca trebuie sa vinda casa ca sa isi scoata pirleala. Ea poate vinde casa cu 90 de lei (90% din pretul pietei). Deci raman cu o paguba de macar 20 de lei... Si aici suntem noi "riscanti" - pentru ca - din punctul de vedere al bancii - nu avem o mare legatura cu Olanda si putem oricind sa ne caram si sa ii lasam cu casa neplatita :)

E intersant cite lucruri am putut sa aflu intr-o saptamana despre sistemul de ipoteci, dobinzi, deduceri, reduceri de taxe, asigurari etc. Sistemul asta fiscal olandez merita citeva cuvinte... Cumva, desi e pe paliere si cu cit cistigi mai mult cu atit platesti la stat mai mult (ajunge la 52% impozitul), cu toate astea, prin diverse mecanisme, esti incurajat sa cistigi mai mult; cheltuiti pe casa, educatie, copii etc., multi bani se introc la tine la sfirsitul anului fiscal. Si, cu cit ai salariul mai mare, cu atit se intorc mai multi bani :)

In fine, se pare ca ne dau, deci vom trece la punctul 2, continuarea in unul din episoadele viitoare :)

.

Bicicleta cu pinze

Saptamana asta (marti, miercuri si joi) a fost o vreme tare urita. A batut vintul cu aproximativ 90-100 km/h si a fost avertizare meteorologica. Cica la radio ar fi zis sa ne lasam bicicletele acasa - dar, cum nu ascultam radio, nu am stiut. In orice caz, pentru prima oara de cind sunt aici, am vazut oameni dindu-se jos de pe bicicleta si luind-o frumos pe jos, din cauza vintului.
Si, cum intr-o zi am mers 40 de minute pina la una din agentiile ipotecare (dus, cu vintul in fatza) si numai 15 minute la intoarcere - m-am gindit ce bine ar fi daca am pune pinze la bicicleta, sa folosim un pic din energia, cum s-ar spune, eoliana.

Monday, 25 February 2008

Dublin


In saptamana in care eu eram in Romania, Barry a implinit 30 de ani. Asa ca weekend-ul trecut a facut o mare petrecere la Dublin, cu toti prietenii lui de acolo, si ne-a invitat si pe noi. Cum Petit nu zboara, am fost cu Kinga, Alex D., Alex P. si Carmen (si, bineinteles, Barry).
Am plecat vineri seara, am ajuns in Dublin pe la 9:30 ora locala (GMT). Prima bucurie UK-style : se circula "pe partea ailalta", ceea ce uneori facea traversatul strazii un fel de mini-aventura.Altele din aceeasi serie: prizele cu trei gauri, tzevile separate de apa calda / apa rece etc.
Orasul nu m-a impresionat in mod deosebit. Am stat chiar in buricul tirgului (Barry ne-a rezervat un apartament in fix mijlocul orashului). Simbata am luat un City Tour hop-on / hop-off si am vazut cam trei sferturi din traseu, iar dupa amiaza am fost la Guiness Storehouse (fosta mare fabrica Guiness, acum transformata in muzeu). Interesant - in Dublin e cel mai mare parc urban din Europa (Central Park din New York incape in el de 2.5 ori).
Cum era de asteptat, foarte multe pub-uri. Si - vinerea si simbata seara - toate sunt pline ochi. Marea distractie a oamenilor pare a fi sa iasa in pub-uri si sa bea pint dupa pint dupa pint. Asta pina pe la 1-2 noaptea (la 2:30 de inchide tot), cind lumea o ia spre casa. A fost un adevarat spectacol simbata seara la 1 si ceva noaptea sa vad ditamai strada plina de oameni (semi)beti. Stilul Bucuresti cind cistiga nationala vreun meci mai de Doamne-ajuta, o gramada de lume se plimba pe trotuare, vorbeau, tzipau... Iar impresia de nebunie se accentua cind vedeai masinile mergind pe sens interzis :)
Preturile mi s-au parut mai mari decit in Amsterdam, cel putin berea in pub si alimentele in magazin.

Simbata a fost meciul Irlanda-Scotia din Turneul celor 6 natiuni (rugby); drept urmare, tot Dublin-ul era plin de suporteri scotieni veniti pentru meci - unde intorceai capul vedeai pilcuri de barbati in kilt :). Am vazut chiar un grup care mergeau pe unul din bulevardele principale cintint la cimpoi :) - foarte simpatici.

Si - ca mi-am adus aminte - de ce nu o sa mearga treaba cu bicicletele in Romania: am fost convinsa ca desenarea pistelor de biciclisti pe trotuar in Bucuresti e o prostie...hm. In Dublin sunt piste de biciclisti pe strada, ca si in Amsterdam. Diferenta e ca lumea nu le foloseste - e foarte periculos. Poate pistele sunt ceva mai inguste, si sa pedalezi pe linga un autobuz double-deck nu e chiar o placere. In orice caz, am vazut masini mergind linistite pe pista de biciclisti, masini parcate pe pista etc. Deci treaba nu prea merge deloc, asa ca poate e mai bine ca in Bucuresti s-au facut pe trotuar, poate sunt sanse mai mari asa sa fie folosite.

In doua zile am intalnit doi romani. Primul lucra ca bodygurad la pub-un in care am fost vineri seara, celalalt ca instalator. Despre unul stiu sigur ca lucra ilegal, cred ca si celalalt. Ce sa zic, tipul omului la 40 de ani venit acolo pentru bani, temporar; sunt oameni despre care cred ca s-ar intoarce oricind in Romania daca ar gasi un job bine bine platit.
Poate din cauza ca sunt multi (aparent e o comunitate destul de mare de romani in Dublin, nu chiar ca polonezii - care aveau magazine si ziare in polona - , dar orisicit), romanii eu reputatie destul de proasta (ca si in UK). (POZE)

Friday, 15 February 2008

Romania, Februarie 2008


Prima veste buna pe anul asta este ca olandezii ne-au prelungit viza.
Cum am primit viza, m-am grabit sa imi iau bilet de avion. Nu mai fusesem acasa din octombrie si mi se parea mult. Am vrut sa merg si la Constanta si la Galati, asa ca mi-am luat frumos o saptamana de concediu. (POZE)

Prima constatare este ca totul imi pare din ce in ce mai rau. Nu mi se pare ca s-a imbunatatit nimic substantial in acest an de cind ne-am mutat. Stiu ca multe salarii au mai crescut :) si pot sa vad ca si multe preturi. In rest, totul imi pare la fel, poate mai rau (de exemplu traficul). Nu e vorba numai de gropile din asfalt, e vorba de oameni - marea majoritate nervosi si stresati, desi poate o duc mai bine decit acum un an, dar nu se vede, si nu stiu de ce.

Deci luni ajung in Bucuresti, marti ma duc la Constanta (trenul face 5 ore), joi la Galati (intre Constanta si Galati nu mai e tren, asa ca am mers cu masina si apoi cu bacul, apoi iar cu masina), vineri m-am intors in Bucuresti. Iar am vazut foarte multa lume intr-un timp foarte scurt, iar am senzatia aia de fast-forward, de faptul ca incerc practic sa fac intr-o saptamana ce nu am facut in trei luni sau un an si - e evident - nu tzine...

Sunday, 27 January 2008

Wijk aan Zee, final


Ieri am mai dat o fuga pina la Wijk aan Zee, sa vad ce se mai intampla. De data asta am fost cu Carmen, cu bicicletele, si am stat ceva mai mult, chiar m-am uitat la niste partide.
Am inteles si cum merge treaba, sunt trei grupe de mari maestri si nu stiu exact cite turnee open in paralel. Ce mi-a placut foarte tare e ca, pentru prima oara, anul asta au facut si un mini-turneu de old boys (onorific, pentru mari maestri batrini); anul asta, 4 participanti. (POZE)

Friday, 18 January 2008

Dit is een pen (III)

Ieri a fost ultimul curs de olandeza din pachetul "Basic". Acest pachet a fost format din trei sectiuni (I si II le-am facut intensiv - de doua ori pe saptamana, curs de trei ore, in vara, cu un profesor; III, inceput in octombrie si incheiat ieri, cu un altul).
Din pacate, ieri profesorul a fost bolnav, asa ca in locul lui a venit cel de la primul curs.
In prima faza, m-am bucurat - ce mai faci etc. - dar, dupa jumatate de ora de lectie, imi venea sa o iau la goana. Mi s-a parut ca preda execrabil si lectia este o mare pierdere de timp. Am plecat la pauza, impreuna cu jumatate de grupa.
Ce m-a surprins e ca, atunci cind am terminat I+II, nu mi se parea asa. Acum insa, m-am obisnuit cu stilul celuilalt, mult mai alert, nu pierzi nici un minut, dupa 3 ore de lectie esti terminat de oboseala, dar macar ai impresia ca ai avansat o gramada.
Si atunci ma gindesc ca poate nu poti judeca un profesor cu adevarat decit retrospectiv & comparativ ... Poate proful de mate de la liceu parea criptic si rau la vremea lui, dar dupa ce ajungi la facultate iti dai seama ca, prin comparatie, era un super-profesor. Si 5 ani mai tirziu ti-l amintesti cu placere. Hm.
Teoria asta se poate aplica la multe chestii - manageri, joburi, relatii... In fond, de-aia s-a inventat pestera :)

Wednesday, 16 January 2008

Wijk aan Zee


Wijk aan Zee este numele unei mici localitati de la Marea Nordului unde, din 1947 se desfasoara anual unul din cele mai celebre turnee de sah. E un turneu inchis, unde participa numai mari maestri (topul momentului). Cred ca am auzit prima oara de turneul asta cind aveam vreo 8-9 ani :) . E formidabil ca, pe vremea aia, mi s-a parut ca nu o sa pot ajunge niciodata acolo, sa vad live... Mi se parea la capatul pamantului si ca e nevoie sa fii foarte, foarte bogat ca sa vizitezi (cam aceeasi impresie am avut-o mai tiraziu despre Formula 1 la Monte Carlo...)
In orice caz, locul e la doar 1 ora de Amsterdam, asa ca m-am dus duminica sa vad ce si cum (si cred ca o sa ma mai duc o data si in weekend-ul urmator). A fost frumos, pentru mine, sa-i vad pe Topalov, Kramnik, Anand, Judith Polgar :) Am fost cu Kinga, care s-a bucurat ca in turneu sunt doi unguri si nici un roman :) si a inceput sa faca calcule citi oameni destepti scot ei raportat la populatie, comparativ cu romanii.... In plus, pe linga turneul inchis al marilor maestri, mai e un open si, in weekend-ul viitor, un turneu de sah rapid.
Statiunea in sine nu e cine stie ce: marea e la 5 minute de sala de joc, plaja pustie, bineinteles, vint... Nu pare a fi atit de comercial ca la Scheveningen, ci mai degraba un stil mai "Eforie Nord" ca sa zic asa.

Un an mai tirziu (1)

Pe 13 ianuarie am aniversat un an de la casatorie :) . Ne-am sarbatorit un pic, desi adevarata sarbatoare e pentru noi in februarie, cind vom face 7 (!!!) ani de cind suntem impreuna. Si totusi, iata ca a trecut un an de cind a inceput totul : 2007 a inceput cu o saptamana petecuta pe trenuri, Bucuresti-Amsterdam si retur, la interviuri, apoi, la 10 ore dupa ce ne-am intors, a fost nunta, apoi s-au facut actele si in final ne-am mutat. Peste o luna va fi un an de cind suntem aici... Mie mi se pare ca a trecut mult mai mult timp. Poate din cauza atitor schimbari, poate din cauza ca am facut o gramada de lucruri si am vazut o multime de locuri noi. In orice caz, retrospectiv, cred ca primele 6 luni au fost cele mai grele. Lunile cind nu aveam prieteni aici, nici macar cunostinte sau nimic, cind chiar nu intetelegeam boaba olandeza. But then again, timpul trece si cumva, incet-incet m-am obisnuit. Romania pare intr-un fel mult mai aproape (din cauza internetului si a faptului ca vorbesc des cu multa lume, inclusiv mama), dar in alt fel mult mai departe (e greu sa iti amintesti nervii pe care ti-i poti face la circa financiara cind de ceva timp totul se rezolva cu un click pe net). O sa revin.