Monday, 29 October 2007

Romania, Octombrie 2007


Am fost din nou in Romania, pentru 5 zile (Bucuresti si Constanta, ca de obicei). Si tot ca de obicei, pe fast-forward, am incercat sa ma intalnesc cu cit mai multa lume; tot ca de obicei, nu mi-a iesit (n-am apucat sa le vad pe cele doua miss, de exemplu, iar pe D&D prea putin; timpul e prea scurt ca sa ma duc si la Galati...). Data viitoare cred ca o sa dau o mega-petrecere in apartament, macar asa voi putea aduna pe toata lumea intr-o seara, apoi ma pot odihni linistita doua zile :)
Prima constatare e ca Bucurestiul e un imens santier, din ce in ce mai groaznic; strazile sunt dezafectate, circulatia e un calvar (comparativ, in august condusul era o placere).
A doua constatare e ca in Constanta e si mai rau. Daca in Bucuresti ai macar impresia ca se incearca sa se faca ceva, in Constanta totul pare ramas la nivelul anului 2003, in timpul primului mandat al d-lui Mazare.
Apoi, toate cum le stiti : mizerie, lumea trista si stresata. M-am bucurat mult sa ii vad pe ai mei si citiva prieteni; am ajuns la concluzia ca m-as bucura si mai mult sa ii vad pe toti aici :) A bon attendeur salut :) cum ar zice nemuritorul Gambetta.(POZE)

Saturday, 13 October 2007

A trai in limba materna

Au trecut 7 luni de cind suntem aici. Relocarea asta cu arme si bagaje intr-o tara straina are, dupa mine, parti bune, dar si parti mai putin bune.

Partile bune sunt evidente pentru oricine traieste in Romania si extrem de evidente mai ales pentru cei care stau (inca) in Bucuresti : Amterdamul e un oras mic, daca locuiesti si lucrezi aici nu ai probleme cu traficul, bicicletele sunt stapine. Poti sa faci sport, sunt multe parcuri misto, sunt multe baruri... Lumea e prietenoasa si, cu putin noroc, poti sa stai intr-un cartier ok, cu "liniste si verdeatza" fara sa fii apasat de privelistea blocurilor cenusii. Calitatea vietii.

Pe de alta parte e greu sa te muti. Lasi in urma o gramada de oameni, familie & prieteni si practic te apuci sa o iei de la capat. Construiesti o alta viata, ai un alt job, incerci sa iti faci noi prieteni. Oamenii nu se pot inlocui si acum depinde de fiecare cit duce dorul celor de acasa :)

O alta problema e pentru mine limba. In principiu cred ca vorbesc o engleza decenta, nu am probleme in a ma face inteleasa sau a intelege ce spun ceilalti. Ma stradui sa invat olandeza, dar, dupa cum merg lucrurile, cred ca abia peste un an voi putea intelege bine ce spun cei din jur.

Cumva insa, ajungi sa traiesti intr-o limba straina si multe lururi din comunicare se pierd. E greu sa faci o gluma in engleza cu aceeasi subtilitate a limbii ca in romana. Nu e vorba de sloganurile cu "limba noastra-i o comoara" sau alte prostii de gen, ci de faptul ca e limba materna, in care cuvintele, expresiile etc. devin reflex. Comunicarea in alta limba are cumva un nivel in plus, traducerea. Daca si eu si olandezul vorbim in engleza, fiecare dintre noi gindeste de fapt in limba sa, apoi fiecare traduce. Si atunci mi se pare ca vorbim "ca la teatru", cuvintele devin importante, din cauza efortului de a le spune, si faptele in sine trec pe locul doi.

Nu stiu daca in timp lucrurile se normalizeaza si ajungi sa nu mai simti izul asta de artificial. O sa reiau subiectul dupa citeva luni. Petit de exemplu zice ca el nu are problema asta deloc...

Inca un elefant

Marti seara AlexP si Carmen au ajuns in Amsterdam. Alex va lucra la eBuddy, deci, bucurie mare, de acum pot vorbi (si) in romaneste la servici.
Deja sunt(em) citiva romani aici : Petit si cu mine, Alex Nastasa (de la Optiver) si Moni, Alex Popescu (eBuddy) si Carmen; Petit mai are un coleg roman la Optiver, Bogdan Popescu (el sta in Olanda deja de cinci ani). Sa mai zica cineva ca numele Popescu nu mai este atit de frecvent in ziua de azi !

PS In seara asta e mciul cu Olanda :) o sa ne ducem sa il vedem intr-un bar...

Friday, 5 October 2007

Groningen sau Cum am fost in excursie


Weekendul trecut, dupa ce D&D s-au dus inapoi in treaba lor, am fost cu Petit la Groningen. Groningen e un orasel in nordul Olandei, capitala provinciei cu acelasi nume. Din Amsterdam am facut doua ore si jumatate cu trenul, nu foarte mult, dar oricum am ajuns acolo pe la 8 si jumatate seara.

1. Nu ne rezervasem hotel, dar Petit gasise unul mai ieftin pe net - din pacate departe de centru. Luam autobuzul, ne ducem acolo, hotelul era chiar departe de centru, fara camere de fumatori, fara restaurant. Ne decidem sa nu stam, asa ca o intrebam pe fata de la receptie sa ne recomande alt hotel. Ne recomanda, ne cheama si un taxi, ne povesteste citeva lucruri despre orash.

2. Vine taxiul - explicam ce e cu noi si ce cautam. Tipul se ofera sa ne duca la un hostel, daca vrem, ca e mult mai ieftin, nu vrem, ok, hai sa va duc in centru atunci, sunt 2-3 hoteluri, incercati acolo, eu cred ca sunt camere libere, daca nu, va astept si va duc la alt hotel. Mergem, gasim camera din prima, chiar in buricul tirgului, la acelasi pret ca primul hotel.

3. Ne cazam, se facuse aproape 10, iesim sa cautam un birt (zapaciti de foame). Intram intr-un pub, intrebam de mancare... Era 10 si 5 minute, bucataria se inchide la 10. Oh, nooooooooo ! Imi pun mainile in cap - ok tipul de la bar zice, stati asa sa intreb la bucatarie. E ok, ne fac mancare, toate bune.

4. Hotelul oferea biciclete gratis clientilor, asa ca ne plimbam prin orash - vineri seara, toate barurile deschise, plin de lume. Groningen e orash universitar si asta se cunoaste din plin - strazile pline de tineri cu chef de petrecere.

5. A doua zi mai stam ce stam si plecam spre Steenbergen, un sat la o ora cu autobuzul. E un sat mic de tot (pe Google maps se vedeau 6 case si in rest cimp cu vaci), unde vazusem pe net un hotel dragutz. Ideea era sa stam o zi in "Olanda profunda" - departe de oras. Zis si facut, luam autobuzul, schimbam in Roden (un sat ceva mai mare) si ajungem. Din cele 6 case, una era hotelul nostru. Acolo, surpriza ! Nu aveau camere libere. Cum 'rata' mergea din doua in doua ore, stam, bem o bere, ne plimbam prin padure, apoi ne intoarcem in statie.

6. Voiam sa luam autobuzul pina in Assen, iar de acolo trenul pina in Amsterdam (pina in Amsterdam, impropriu spus, ca erau 3 schimbari de facut). Vine autobuzul, si ne dam seama ca in sfinta zi de simbata nu merge pina in Assen, ci doar pina undeva muuult mai aproape (in loc de 10 statii, face numai 3). Vorbim cu soferul, ce ne facem ? Nici o problema, zice omul, eu merg pina in Assen, dar nu am voie sa duc calatori. Asa ca imi platiti doar cele 3 statii din parcurs si restul, stati asa in autobuz, ca va duc eu pina acolo.

7. Ajungem in Assen, omul sa straduie sa ne lase cit mai aproape de gara. Luam intr-un final trenul si - dupa inca trei schimbari : tren-autobuz-tren-tren ajungem multumiti in Amsterdam Centraal. End of story, poze aici.

Thursday, 4 October 2007

D & D


Daniela (pe numele ei adevarat ddumitru) si Dan (pe numele lui adevarat Zinel) au fost saptamana trecuta pe la noi. Doua zile, plimbari prin orash, shopping, baruri (evident). Destul de tare.
Din pacate Dana nu merge cu bicicleta, asa ca am facut un pic de tur turistic (Dam, canale, Museumplein) per pedes. Poze aici.

Dit is een pen, part twee

Acum doua saptamani am inceput al doilea curs de olandeza. Primul a durat 12 saptamani, de doua ori pe saptamana, cite 3 ore. Nebunie, foarte, foarte obositor.
Acum am optat pentru un curs (in continuarea primului) care dureaza tot 12 saptamani, dar o singura data pe saptamana, tot 3 ore (de la 7 la 10 seara, dupa munca).
Daca in primul explicatiile erau in engleza, acum noul profesor vorbeste numai in olandeza. Sa zic cam 5% din curs e in engleza, si anume partea in care traduce cuvintele noi, ca sa putem intelege despre ce e vorba. Spre mare mea surpriza, inteleg ce se vorbeste. Ajuta mult faptul ca vorbeste rar... Daca nu inteleg si ii spun sa repete, repeta mai rar si atunci sigur pot sa inteleg.
Din cauza ca e o singura data pe saptamana, dar in principiu cam acelasi volum de materie trebuie parcurs, merge mult mai rapid prin curs. Partea buna e ca nu apuci sa te plictisesti si sa te uiti la ceas, partea proasta e ca e foarte obositor.

O alta diferenta fata de primul curs sunt oamenii. Prima grupa a fost foarte "gezellig" - simpatica, mai mult cu chef de distractie decit de facut teme; si oamenii erau foarte diferiti, de la englezul care lucra la ABN AMRO si venea numai in costum la curs (Ivan), la americanul cu fata de Winettou care are o afacere cu ciuperci magice :) in Amsterdam (Charles), la tipele din Filipine - una cu o firma micuta de catering (Nora), cealalta care mai cistiga un ban facind curat (Janera).
Ivan s-a retras dupa vreo luna de cursuri. Avea un super-pronuntat accent britanic (engleza adevarata, imperiala etc.) si profesorul nu il putea intelege. Trebuia sa repete de 3 ori o intrebare ca se faca inteles...
Nora s-a retras dupa 8-9 saptamani, aproape de final. A ajuns la concluzia ca nu poate sa faca fata ritmului din clasa si ar fi mai bine sa invete singura. Ea sta de mult timp aici (3-4 ani ?) si stie multe multe cuvinte. Gramatica, in schimb, e alta poveste.
Cu toate astea, Nora a venit la ultimul curs, vreo 10 minute la final. Apoi ne-a invitat la masa :) in cafeneaua universitatii. Ea si Janera facusera o gramada de mancare (pui, orez, mancare tip indoneziana, prajituri etc. etc.) pentru noi, asa, de la revedere. Mi s-a parut super tare; nu stiu daca e ceva in educatia / cultura lor sau pur si simplu asa sunt fetele astea doua. La fiecare curs ne aduceau ciocolata, cipsuri sau alte prostii... o fi ospitalitate filipineza ?!

Oamenii din noua serie par mult mai silitori :) ca sa nu zic tocilari. Isi fac temele mult mai riguros, rup cit de cit olandeza... Nu prea ne intindem la glume, sau cel putin nu inca. Poate dupa inca vreo 3-4 saptamani...

PS Petit comenteaza ca nu e bine pen. Creion este potlood; pix nu stie cum se zice :) dar oricum i se pare ca nu e bine pen.