Monday, 7 May 2007

Mici

Ne-am mutat joia trecuta, vineri dimineatza ne-au venit toate bagajele de la Allied din depozit. Simbata am fost la IKEA si ne-am mai cumparat lucruri pentru casa; seara - musafiri (o sa punem pozele pe net cind o sa avem net in noua locuintza, teoretic in 5 zile lucratoare). Duminica am luat gratar si - asa cum am mai zis - ne-am apucat sa facem mici (va rog frumos, cine stie care este compozitia micului, sa scrie aici ! ceea ce ne-a iesit noua semana ca forma, dar culoare, miros, gust nu prea)
Olandezii - popor pasnic - nu au chemat pompierii desi am facut o gramada de fum cu gratarul. Nici macar nu au batut in calorifer cind Petit a cintat la chitara pina la 4 dimineatza, simbata la petrecere. Sa speram ca totul va fi ok in continuare.

9 comments:

Carmina said...

Se ia carnita de vaca de la gât, fara a se îndeparta grasimea si se da de doua ori prin masina, pentru a se marunti cât mai bine si cât mai uniform.
Daca va fi carnea prea slaba, se va adauga ceva seu de vaca sau din lipsa acestuia chiar de oaie, ca la 100 pâna la 150 de grame pe fiecare kilogram cântarit de carne. Nu se va lua în nici un caz slaninuta, costita sau carne de porc, care nu fac decât sa strice gustul si sa ia din minunata savoare a mititeilor.

Se fierbe o zeama din oase de vaca cu maduva, care se scade bine, din 500 grame de oase la fiece kilogram de carne.

Se pregatesc pentru fiecare kilogram de carne mirodenii si condimente dupa cum urmeaza:
8 grame de piper proaspat pisat marunt
12 grame de cimbru uscat cât mai proaspat pisat marunt
4 grame de enibahar pisat marunt
2 grame de coriandru pisat marunt
2 grame de chimion turcesc pisat marunt
1 gram de anis stelat pisat marunt
8 grame de bicarbonat de sodiu
1 lingurite de zeama de lamâie
1 lingura de untdelemn
1 capatâna buna de usturoi aromat si nu din cel iute

La cantitati mai mari de cinci kilograme, se va adauga pentru fiecare alte cinci kilograme de carne, câte o masura mai mult din mirodeniile pomenite.

Se framânta carnea într-un vas pe masura timp de un ceas, adaugând la început bicarbonatul de sodiu, care se stinge cu zeama de lamâie.
Jumatate din zeama de oase si toate celelalte condimente, afara de usturoi, se adauga treptat, uniform si putin câte putin.

Amestecul se acopera si se da la ghetar o zi si o noapte, dupa care se scoate, se lasa câteva ceasuri la dezmortit si se mai framânta o data pret de o jumatate de ceas cu restul de zeama de oase dezmortita.
Se face un mujdei de usturoi cu apa calduta dintr-o capatâna pentru fiecare kilogram de carne, care se lasa la tras o jumatate de ceas.
Se stoarce mujdeiul de usturoi într-un tifon, se adauga sucul de mujdei si se mai framânta odata amestecul pret de un sfert de ceas.
Se da din nou la ghetar pâna a doua zi.
Pret de trei ceasuri înainte de a fi prajiti si serviti mititeii, se scoate amestecul de la ghetar, pentru a se încalzi si inmuia; dupa trei ceasuri sau când s-a dezmortit amestecul, se formeaza mititeii ca de un deget mare lungime si ca de doua degete grosime, se ung cu untdelemn pe toate partile si la capete si se lasa sa stea la zvântat un ceas.
Se prajesc pe jar iute de lemne sau carbune, ungându-se din când în când cu mujdei, asa ca sa prinda o crusta rumena de
jur împrejur.


P.S Nu raspund pt ce iese :D

Getuta said...

Frate, asta e subiect de licentza :) cite chestii trebuie sa stii / faci. Merci :)

radu said...

Tan, de unde ai scos-o p'asta frate?!
De apreciat limbajul (se da la ghetzar, se lasa la tras, un sfert de ceas etc).
Cred ca concluzia e clara, e cazul sa cautam niste romani care fac asa ceva pe-aicea, ca e prea de tot...

Carmina said...

:)))) mai conteaza?! important este sa iasa buni.

de aici l-am scos: http://forum.romportal.com/forums/thread/45257.aspx

Alexandru said...

Haha reteta asta imi aduce aminte de unul dintre primele mele locuri de munca. Lucram la Ultra Pro Computers si in sfarsit imi facusera si mie cont de e-mail. Ce sa fac eu...am trimis la toata firma mailul asta cu reteta de mici, dar toata, de la patron pana la ultimul vanzator. Peste 5 min m-a sunat unul din director sa ma intrebe de ce consider eu ca l-ar interesa pe el reteta mea de mici...? :))

Alexandru said...

*directori

Getuta said...

Pai chiar asa :) ce ti-a venit sa trimiti reteta de mici ?! Puteai sa trimiti de exemplu manualul angajatului sau ceva mai 'suculent'

georgian.sterie said...

Vad ca deja s-au inscris mai multi la subiect :)Am gasit si eu (thanks to Google.ro) o reteta, sper sa fie buna, daca nu, mai sapam:

Un kilogram de carne tocata de vaca. 250 grame de seu (Rindertalg). Se poate folosi insa si carne de porc. O lingurita mititica de bicarbonat (in Germania : "Bullrichsalz", se gaseste in farmacii sau "Natron" sau "Speisesoda"). 10 catei de usturoi bine tocati sau presati, ienibahar (Piment) si chimion pisat (Kümmel),piper (Pfeffer), cateva linguri de zeama de carne, sare dupa gust.

Se toaca de carnea de 2 ori prin masina impreuna cu seul. Se adauga sarea, mirodeniile, usturoiul pisat, zeama de carne si bicarbonatul si se framanta totul cu mina timp de 15 minute adaugand putin cate putin 2 linguri de apa.Bine framantat trebuie sa fie deja ca o pasta. Castronul cu carnea framantata se tine 5-6 ore pe "gheata" (adica in frigider). Aproape de frigere se iau cu lingura din tocatura cantitati egale si se formeaza cu mana udata in apa cilindrii de mititei. Inainte de a fi asezati pe gratar se ung bine cu ulei, iar in timpul frigerii se ung cu o pana cu zeama de carne, amestecata cu puti ulei de masa.

Daca nu aveti gratar se aseaza intr-o craticioara, se toarna peste ei putin ulei si apa pina la jumatatea inaltimii lor. Se fierb pina apa se evaporeaza si vine uleiul de-asupra. Unii dintre mititei se intorc usor, pentru a nu se prinde de fundul craticioarei.

In completare:
1. Gustul specific al micilor originali este dat de usturoi, seul si carnea de oaie!!! (in amestec cu cel de porc, mai putin de vita)

2. Pentru ca micii sa nu se stringa pe gratar, sa fie mustosi si dupa ce s-au fript, pe linga faptul ca le trebuie bicarbonatul, pasta trebuie batuta, iar apa sau zeama de supa se adauga treptat. Batind pasta de mici, (dind cu ea de masa, de multe ori) inglobeaza
mult mai multa apa decit amestecind-o pur si simplu. Este cel mai important secret al micilor.

3. Micii facuti la craticioara sau tigaie nu au un gust prea apropiat de cel original, e preferabil, daca nu exista gratar, ca poftitorul sa-i puna pur si simplu pe o bucata de tabla, intinsa, cu un mic sant de scurgere a grasimii, direct pe flacara aragazului, dar la un foc mic sa nu-i arda prea repede.


Hai sa fie cu pofta buna :)

Getuta said...

Multumesc tuturor celor care mi-au trimis linkuri sau retete. Continui sa cred ca e un efort imens pentru a face niste amaritzi de mici ...
Deci - o sa incerc si o sa comunic rezultatul. Dar eu zic ca mai bine ma duc intr-o circiuma cinstita cind oi fi in Bucuresti / Constanta (sau in Londra :) ) si mananc acolo.