Wednesday, 4 April 2007

Doi despre Bucuresti

Acum vreo doua saptamani m-a sunat un tip, care cauta un programator freelance, roman - pentru niste PHP. Cum nu vreau sa fac freelance, l-am refuzat. Omul a insistat totusi - poate stiu pe cineva in Bucuresti ? Asa ca m-am intalnit cu el sa vedem despre ce e vorba.
Olandezul in cauza a fost de citeva ori in RO, stie citiva romani, a stat cam o luna in Bucuresti, i se pare ca e rost de facut multe afaceri pe acolo. L-am intrebat cum ii place orashul "The city has no soul". Si mi-am adus aminte de un articol pe care l-am citit de curind in Dilema Veche - daca puteti si aveti placerea, este aici.
Alte opinii ? :)

3 comments:

radu said...

misto articolu

Calin said...

hmm, da, e misto, dar pare totusi destul de dur, la un nivel aproape patogenic. Voi chiar asa simtiti-simteati orasul? Eu nu zic ca nu am zile in care sa simt acelasi lucru, dar in acelasi timp am uneori senzatia ca nu e chiar asa monstruos sa stai in Bucuresti. Poate fi chiar vesel...Pina la urma toate optiunile pe care ti le ofera , nu stiu daca ar putea sa le ofere daca nu ar fi atit de multa aglomeratie. Si ma intreb daca asta nu se aplica la toate marile orase. Dar mult mai tare mi se pare comentariul olandezului decit lamentarea lui Turcescu, intr-adevar parca ii lipseste sufletul orasului asta.

Getuta said...

Londra e un orash mult mai mare dar nue atit de apasator. In Bucuresti e trist ca sunt foarte putine locuri unde sa te plimbi (de genul St. Jame's Park sau cum e aici Museumplein), locuri care sa fie percepute ca fiind ale oamenilor.
E si mai trsit faptul ca extrem de putina lume simte Bucurestiul ca fiind al sau (poate si din cauza ca nu s-au nascut aici ?).
Da, uneori si eu simteam ca Turcescu (cind faceam 1h pina la servici), alteori nu (cind ma duceam cu prietenii undeva). Dar daca stau sa ma gandesc senzatia de bine era legata de oamenii cu care eram, nu de orash in sine.